bani & sport

Preţul gramului de aur din medaliile cucerite de sportivii români pe parcursul anilor a fost preţuit în mod diferit de guvernanţii acestei ţări. Comunişti, liberali, democraţi, ţărănişti, oamenii politici autohtoni au avut o plăcere deosebită, unii din orgoliu, alţii în căutare de capital de imagine, să apară în fotografii alături de campionii acestei ţări.
Un buchet de flori, câteva salarii în lei, o Dacie, o Skodă, un Trabant, un Ford, un Jeep, câteva zeci de mii de dolari, mai apoi de euro sunt câteva din premiile primite de sportivi de la guvernanţi. La acestea s-au adăugat şi nenumărate distincţii şi “ordine” care însă nu au îmbunătăţit prea mult viaţa campionilor după ce aceştia au renunţat la sport. Este interesant de urmărit cum a crescut preţul gramului de aur olimpic. Medaliat cu aur la Helsinki în 1952, tiristul Iosif Sârbu a devenit un adevărat simbol pentru statul comunist. Alte satisfacţii, ne referim în primul rând la cele materiale, nu au prea existat pentru el, în cele din urmă acesta a sfârşit tragic, s-a sinucis cu arma care i-a adus gloria. Simţind că nu merge doar cu încurajări şi garoafe de la serele Codlea, mai marii partidului unic au început să promită şi unele recompense financiare pentru cei care demonstrau clasei muncitoare că aceste meleaguri nasc valori recunoscute internaţional. Pentru medalia de aur obţinută la Tokyo în 1964, la săritura în înălţime, Iolanda Balaş a primit 6000 de lei. “Nu se poate face o comparaţie între ce primeam noi şi ce se oferă acum. Premiile de acum sunt perfect meritate pentru cât muncesc sportivii. În 1964, pentru aur eu am primit 6000 de lei, erau cam 4 salarii. În rest am obţinut nişte insigne şi diplome, eu personal am primit Ordinul Muncii Clasa 1 şi Ordinul Sportiv Clasa 1, dar asta nu a însemnat nimic din punct de vedere financiar, scutiri de impozite sau alte chestiuni de acest gen”, povesteşte Iolanda Balaş.

Nadia a stricat socotelile lui Ceauşescu

Bonusurile financiare au crescut progresiv. În 1976, înainte de JO de la Montreal, promisiunile au fost generoase. Vedeta acelei Olimpiade a fost românca Nadia Comăneci. Sportiva din Oneşti a dat peste cap gimnastica mondială, dar şi socotelile partidului. Pe fondul boicotului ţărilor din Africa, România a obţinut 4 medalii de aur, 9 de argint şi 14 de bronz. Recompensele promise de regimul Ceauşescu erau următoarele : un autoturism Dacia pentru aur, Skoda – argint şi trabant –bronz. Numai Nadia trebuia să primească 5 autoturisme pentru cele 5 medalii, trei Dacii, o Skoda şi un Trabant. Mult prea mult pentru o fetiţă de 16 ani. În cele din urmă a primit 100.000 de lei, o Dacia plus titlul de Erou al Muncii Socialiste, oferit chiar de preşedinte Ceauşescu. Au urmat şi alte boicoturi pe care olimpicii noştri le-au speculat. La Moscova în 1980 nu au venit mai multe ţări vestice, la iniţiativa SUA. Marea lovitură pentru sportul nostru a fost dată însă la Los Angeles în 1984. Ţările blocului comunist au refuzat să se deplaseze în America, mai puţin România, Iugoslavia şi China. Sportivii noştri aveau promise maşini de teren Aro, clasicele Dacii plus librete CEC dacă vor reuşi să-i uimească pe americani. Şi au reuşit din plin, 53 de medalii cucerite din care 20 de aur. Recompensele au ajuns mai greu la destinaţie sau nu au mai ajuns deloc, se depăşise cota repartizată.

Beijing 2008, cei mai mulţi bani, cele mai puţine locuri pe podium
După 1989 a existat un uşor moment de uluială, în 92 şi 96 mizându-se mult pe generozitatea unor sponsori, care au premiat cum au vrut şi pe cine au vrut. În 2000, Comitetul Olimpic Român, sub conducerea lui Ion Ţiriac, a oferit celor care au luat aur câte un automobil Ford Mondeo (la individual) şi câte un Ford KA (pe echipe), la care s-au adăugat şi banii de la guvern.
Premiile au fost consistente în 2004. O medalie de aur a fost recompensată de către stat cu 55.000 de euro, una de argint a valorat 44.000 de euro, iar bronzul a adus sportivilor care l-au cucerit 33.000 de euro. În topul câştigurilor băneşti s-a situat Cătălina Ponor, cu 165.000 de euro. Alte două gimnaste, Dana Sofronie şi Monica Roşu, au completat podiumul premierilor, cu 111.500 de euro şi, respectiv, 110.000 de euro. Peste 100.000 de euro au mai luat Georgeta Andrunache, Viorica Susanu şi Marian Drăgulescu. În total, premiile acordate de autorităţi s-au ridicat la cinci milioane de euro. Sumele au crescut în acest an, dar puţinătatea medaliilor a făcut ca din visteria statului să fie scoase tot 5 milioane de euro. Pe lângă glorie, Alina Dumitru, Constantina Diţă, Georgeta Andrunache, Viorica Susanu, Sandra Izbaşa…… au parte şi de recompense financiare consistente. O medalie de aur îi va aduce sportivului de la Agenţia Naţională pentru Sport 70.000 de euro, alţi 10.000 de euro plus o maşină de teren vin de la COSR. Nu mai puţin de 56.000 de euro va primi un medaliat cu argint, iar bronzul valorează 42.000 de euro. Nici cei care s-au clasat pe locurile 4-6 nu pot spune că rămân cu mâna goală, 14.000 de euro fiind suma minimă încasată de un sportiv. Cum pentru “Londra 2012”, previziunile sunt sumbre în ceea ce ne priveşte, guvernanţii pot creşte premiile cât vor, sunt şanse mari să rămână cu banii neacordaţi.

Nicolae Octavian