tunuri

• Începerea exploatării zăcămintelor din Marea Neagră stă în pixul unuia dintre cei importanţi actori ai afacerii "Sterling" - Doru Laurian Bădulescu (foto), noul secretar de stat la Mediu
• Doru Bădulescu ( PSD) este exact cel care acum cincisprezece ani negocia cu primii investitori ai afacerii din zona Insulei Şerpilor, din poziţia de  preşedinte al ANRM, dar şi de preşedinte al Consiliului Director al companiilor Enterprise Oil şi Canadian Oil
• Singura stavilă în exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră pentru firma Sterling era tocmai obţinerea avizului de mediu
• Prin numirea lui Doru Bădulescu la Ministerul Mediului, persoanele din spatele afacerii Sterling şi-au rezolvat  şi ultima piedică în calea resurselor de gaze
• VOT.ro a arătat ieri că Bădulescu a fost primul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi cel care a negociat din partea statului român creanţa libiană a Rompetrol pentru care este cercetat penal Dinu Patriciu
• Ulterior, Doru Bădulescu a devenit acţionar minoritar în afacerea Rompetrol şi, apoi, omul care a negociat privatizarea Petrom
• Doru Bădulescu apare în stenogramele consultantului Stamen Stanchev ca fiind prietenul lui Dinu Patriciu şi personaj important în afacerea Rompetrol

Actorii din spatele afacerii zăcămintelor din Marea Neagră sunt atât de influenţi încât au reuşit să-şi rezolve şi ultima piedică din calea exploatării resurselor de gaze : obţinerea avizului de mediu.
Singura piedică pentru Sterling Resources să treacă la exploatarea zăcămintelor de gaze naturale şi petrol din zona Insulei Şerpilor era tocmai avizul de mediu. Numai că, doar cu câteva zile înainte de decizia de la Haga, premierul Emil Boc l-a numit secretar de stat la Ministerul Mediului exact pe omul care a dechis porţile afacerii Sterling în România- Doru Laurian Bădulescu, primul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resursele Minerale.
Însuşi Doru Bădulescu se laudă pe site-ul Ministerului Mediului că este principalul autor la elaborarea Legii petrolului si legii minelor şi că a arătat descidere în atragerea marilor investitori: Amoco, Shell, Enterprise Oil şi Canadian Occidental care au semnat, în 1992,  acordurile de explorarea cu Rompetrol a unor zăcăminte în România.
Ultimele două companii- Enterprise Oil şi Canadian Oil- sunt exact cele care au primit prima dată dreptul de explorare a zăcămintelor din Marea Neagră.
Mai mult, Doru Bădulescu susţine că a fost şi preşedintele al Consiliului Director la aceste companii. VOT.ro a arătat că în spatele afacerii zăcămintelor din Marea Neagră sunt, de fapt, aceeaşi actori, căci companiile care s-au intersectat cu acest proiect (Canadian Occidental, Arco Midia, Pelican Resources şi Sterling Resources) au avut acelaşi avocat (Petru Buzescu) şi au împărţit aceleaşi apartamente. Petru Buzescu a fost de altfel şi avocatul firmei americane Amoco Petroleum, companie care a preluat şi ea prin aceeaşi hotărâre a Guvernului Stolojan din 1992, dreptul de exploatare a unor perimetre aparţinând companiei de stat, pe atunci, Rompetrol SA.
Amoco Petroleum şi Canadian Occidental au împărţit, la Bucureşti, acelaşi sediu, în strada Cuza Vodă.
Doru Bădulescu susţine că a fost şi preşedintele Consiliui Director al Amoco Petroleum România, dar şi al Canadian Occidental.
Un alt aspect al zbuciumatei biografii a lui Doru Bădulescu este că, în 1996, îl găsim ca fiind şeful echipei de negocieri desemnate de Ministerul Industriei să rezolve problema controversatei creanţe Rompetrol Libia.
Ulterior, potrivit unei note din dosarul Rompetrol, Doru Bădulescu apare, după privatizarea companiei, ca acţionar în Rompetrol, alături de Dinu Patriciu.
Doru Bădulescu apare şi în stenogramele dosarului de “spionaj” al privatizărilor strategice din energie, avândul ca principal pion pe bulgarul Stamen Stanchev.
Cităm dintr-o discuţie a consultantului bulgar depre relaţia sa cu Doru Bădulescu şi a acestuia din urmă cu Dinu Patriciu: “De exemplu Radu (n.n Donciu- alt învinuit în dosarul privatizărilor). E unul dintre cei mai buni oameni ai mei. Radu a lucrat pentru un tip. Radu este foarte bine şcolit. Are 51 de ani. A fost director general la Rompetrol. Un tip mare. Atunci când au avut loc schimbările politice, el nu este politician, Dinu Patriciu şi un alt tip pe nume Doru Bădulescu, de la PSD, au făcut o înţelegere ca Doru să-l ia pe Radu să lucreze pentru el şi aşa l-au scos din Rompetrol. Radu a lucrat pentru el pentru nu ştiu câţi ani... Eu sunt prieten cu Bădulescu... Într-o zi Doru a spus - Radu este omul meu...“, explica Stamen Stantchev unui interlocutor de-al său într-o discuţie telefonică, interceptată de procurorii DIICOT şi apărută în presă.
Apariţia numelui lui Doru Bădulescu în acest dosar al privatizărilor strategice nu este deloc întâmplătoare, pentru că, între 2002 şi 2004, el a fost şeful Oficiului pentru Privatizare din Minsiterul Industriei, condus atunci de către  Dan Ioan Popescu. Din această poziţie, Doru Bădulescu a negociat inclusiv privatizarea Petrom.
După tot acest trecut, Doru Bădulescu este promovat acum adjunctul ministrului mediului, exact locul în care mai putea fi împiedicat acordul de exploatare încheiat de Guvernul  Tăriceanu, în noimebrie 2008.
Să fie atât de sărace în resurse perimetrele din zona Insulei Şerpilor, după cum susţine Dinu Patriciu?

Calendarul unuei afaceri scandaloase:

1990 - Guvernul Roman acordă companiei de stat Rompetrol SA dreptul de exploarare asupra zăcămintelor din Marea Neagră

1992 - Guvernul Stolojan aprobă cedarea acestor drepturi de explorare către consorţiul format din Enterprise Oil şi CanadianOxy(Canadian Occidental Petroleum)

1993 - are loc privatizarea Rompetrol prin metoda Mebo şi se înfiinţează Agenţia Naţionale pentru Resurse Minerale, care preia de la Rompetrol gestionarea contractelor cu investitorii străini Enterprise Oil şi Candian Occidental Petroleum. Preşedinte al Agenţiei este numit Doru Laurian Bădulescu, care devine şi preşedintele Consiliului Director al acestor companii.

1993 - Guvernul Văcăroiu aprobă transferarea către Compania Repsol Exploracion - S.A.- Spania a obligaţiilor şi drepturilor care revin părţii române din Acordul de explorare şi împărţire a producţiei din perimetrul NC- 115 Libia, potrivit acordurilor de transfer semnate de Rompetrol cu companiile National Oil Corporation Libia si Repsol Exploracion -S.A.- Spania

1993 -  Primul administrator al sucursalei bucureştene al Canadian Occidental Petroleum este avocatul româno-american, Petru Buzescu, avocat, ulterior, şi al companiei Repsol Spania

1996- Doru Băduleascu negociază în Libia din partea statului român creanţa Rompetrol

1998 - Dinu Patriciu preia controlul asupra companiei Rompetrol SA şi asupra creanţei libiene, cu sprijinul avocatului Cătălin Predoiu, actualul ministru al justiţiei

2000 - Doru Laurian Bădulescu apare ca acţionar minoritar al Rompetrol SA

2002 - Doru Bădulescu este numit preşedintele Oficiului de Privatizare din Ministerul Industriei, poziţie din care negociază mari privatizări precum Petrom sau Electrica

2007- Firma Sterling preia dreptul de explorare a zăcămintelor din Marea Neagră, iar Guvernul Tăriceanu modifică prin ordonanţă de urgenţă Legea petrolului, permiţând transformarea acordurilor de explorare, în acorduri de concesiune. Avocatul companiei Sterling este acelaşi Petru Buzescu(care a fost de altfel avocatul tuturor companiilor străine care s-au intersectat cu acest proiect). Administrator al companiei Sterling era de şapte ani Nicolae Vidu, administrator, concomitent, şi la compania Rompetrol Well Services SA, controlată de Dinu Patriciu. Sterling şi Rompetrol Well Services se aflau în relaţii de afaceri încă din 2005.

noiembrie 2008 - Guvernul Tăriceanu aprobă un act adiţional la contractul de explorare încheiat de Rompetrol în 1992 cu consorţiul CanadianOxy/Enterprise Oil. Actul adiţional dă dreptul companiei Sterling Resources să exploateze zăcămintele de gaze naturale în cazul unei decizii favorabile statului român în procesul de la Haga

ianuarie 2009 - Premierul Emil Boc îl numeşte ca secretar de stat la Ministerul Mediului pe Doru Laurian Bădulescu. Ca să poată începe exploatarea zăcămintelor, Ministerul Mediului trebuie să-i aprobe avizul de mediu

februarie 2009 - Curtea de la Haga dă dreptate României în problema delimitării platoului constinental al Mării Negre, în dauna Ucrainei.

Notă: Numirea avocatului care a reprezentat România la Haga în procesul cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental, Bogdan Aurescu, ca secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe a avut loc abia a doua zi după decizia Curţii Internaţionale de Justiţie, deşi propunerea zăcea de două săptămâni pe masa premierului Emil Boc. În schimb, numirea lui Doru Bădulescu la Ministerul Mediului a fost mult mai rapidă...