stiri

FMI are în vedere ca banii din a doua tranşă a împrumutului de la Fond să acopere deficitul bugetar, ca parte a pachetului de finanţare externă, a declarat şeful misiunii în România, Jeffrey Franks, precizând că instituţia a făcut deja acest lucru în alte state."Discutăm despre finanţarea deficitului bugetar al României din banii de la FMI şi dacă va fi luată, această decizie va fi parte a pachetului de măsuri agreat cu statul", a spus Jefrey Franks în urma unei întâlniri cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) şi ai celor nouă bănci semnatare ale acordului de la Viena.Franks a precizat că finanţarea deficitului bugetar din banii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu necesită schimbarea regulamentului instituţiei sau alte modificări legislative, în condiţiile în care FMI a făcut deja acest lucru în cazul altor state."Nu este nevoie de schimbări de regulament. Am finanţat deficitul bugetar şi în cadrul acordurilor cu alte state din afara Europei, iar în prezent luăm în calcul o astfel de măsură pentru Ucraina şi Ungaria", a mai spus Franks.
La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara joi că o echipă a băncii centrale discută "la nivel tehnic" posibilitatea ca a doua tranşă din banii de la FMI să ajungă la bugetul de stat, adăugând însă că, şi în acest caz, sumele respective ajung în final tot în rezerva BNR.
"Discutăm tehnic acest lucru. Împrumutul de la FMI e un fel de swap, noi alimentăm contul nostru în lei de la FMI şi, în schimb, primim DST şi o transformăm în monedă convertibilă. Ştiu despre această propunere şi o echipă de la noi discută tehnic despre cum s-ar putea face, dar în final banii ajung tot la BNR", a spus Isărescu.Întâlnirea desfăşurată joi de la ora 18 la sediul BNR, la care au participat reprezentanţii băncii centrale, ai FMI şi ai celor nouă bănci care şi-au luat angajamentul de menţinere a expunerilor pe România a reprezentat o discuţie premergătoare pentru întâlnirea care va avea loc cel mai probabil în octombrie cu reprezentanţii băncilor mamă.
La sfârşitul lunii martie, reprezentanţii a nouă grupuri bancare europene cu afaceri în România - Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank - s-au întâlnit la Viena cu oficiali ai FMI şi BNR şi s-au angajat să susţină operaţiunile de pe pe piaţa românească şi, în caz de nevoie, să suplimenteze capitalul subsidiarelor din România.