analize

Koto Jozsef a depus jurămîntul de deputat vineri, la aceeaşi oră la care Curtea de Apel Bucureşti i-a anulat mandatul.
Koto Jozsef a făcut parte din Comisia de validare a Camerei Deputaţilor.
Problemă de logică: dacă mandatul de deputat al lui Koto Jozsef a fost anulat de justiţie, atunci cât de valide sunt mandatele deputaţilor validate de Koto Jozsef?
Răspuns logic: nu sunt valide.
Introducându-l pe Koto Jozsef în Comisia de validare (şi încă acceptat cu unanimitate de voturi!), UDMR a “virusat” Camera Deputaţilor, astfel că toţi deputaţii au fost validaţi cu participarea votului unui cetăţean oarecare (după cum a stabilit Curtea de Apel Bucureşti).
Desigur, dacă Camera Deputaţilor este nelegitim constituită, atunci Parlamentul este nelegitim în întregimea lui.
Nelegitimitatea Parlamentului pare să fie concluzia unui raţionament speculativ, sprijinit în mod exclusiv pe decizia Curţii de Apel Bucureşti de anulare a mandatului lui Koto Jozsef.
Raţionamentul este, însă, riguros.
Problema este că, în realitate, nu numai Koto Jozsef se află în posesia unui mandat de parlamentar care nu ar fi trebuit să-i fie alocat de Biroul Electoral Central (BEC).
După cum a arătat ziarul “BURSA” imediat după alegeri, însuşi premierul Călin Popescu Tăriceanu se află într-o situaţie similară. Tot aşa Dan Radu Ruşanu, Cristian Ţopescu şi Sergiu Nicolaescu (ca să menţionăm doar numele sonore dintr-o listă care, însă, nu se limitează la atât).
Într-un ciclu de articole intitulat “Scamatorii electorale”, ziarul “BURSA” a atras atenţia că BEC s-a abătut de la procedurile legale , care prevedeau  că alocarea numelor pe mandate se desfăşoară în mai multe etape – pe circumscripţie şi abia ulterior pe nivel naţional.
Ignorând “faza judeţeană”, BEC a scos din pălărie alte nume de parlamentari decât cele care rezultau din voturi şi lege.
De aceea, în Parlamentul de acum, figurează atât deputaţi, cât şi senatori, care, în realitate, sunt cetăţeni “ca mine şi ca tine”, fără nici un drept să voteze legile ţării.
Problemă de logică: dacă Parlamentul este nelegitim, atunci cât de legitime sunt legile pe care le adoptă? Răspuns logic: nu sunt legitime.
De data aceasta nu mai are nici o importanţă că raţionamentul ar fi speculativ.
Va fi de ajuns ca, în viitor, cineva, un oarecare “ca mine şi ca tine”, să fie deranjat de vreo lege a acestui Parlament, fie în afaceri, fie în vreo sentinţă, fie în viaţa de toate zilele; el va putea contesta validitatea legii, invocând nelegitimitatea acestui Parlament.
Problemă de logică: dacă Parlamentul este nelegitim, atunci cât de legitim va fi Guvernul care urmează să fie validat astăzi de Parlament? Răspuns logic: Guvernul nu va fi legitim.
De la bugete şi ordonanţe, până la licitaţii, programe, alocări de fonduri şi investiţii, tot ce va întreprinde Guvernul va fi juridic contestabil.
Concluzie logică: din acest moment, va rămâne o singură instituţie politică incontestabilă: Preşedinţia. Traian Băsescu.
Să mai comentez?!
Nu. Ar fi ilogic.
articol preluat din ziarul BURSA. cititi alaturat cum s-au repartizat mandatele la Mures (procesarea datelor s-a realizat in colaborare cu www.vot.ro