• LOG-IN
  • produse vot.ro
  • contact
  • NEWSLETTER
Sambata, 23 Sep 2017
13-01-2015
Terorismul, o definitie foarte generala
Sursa: Vot.ro

Foto:© impact.md

Asa cum se intampla adesea in stiintele sociale, o definitie a terorismului asupra caruia intregul spectru academic sau institutional sa cada de acord nu exista. Chiar si asa, exista cateva abordari central care contureaza intelesul termenului.

Conform Organizatiei Natiunilor Unite Terorismul este „orice actiune care urmareste sa produca moartea sau ranirea serioasa a civililor sau a noncombatantilor, atunci cand scopul acestei actiuni este, in functie de natura sau context, acela de a intimida o populatie sau de a convinge un guvern sau o organizatie internationala sa intreprinda o anumita actiune sau sa se abtina de la a intreprinde o anume actiune.”[i]

Titlul 22 al Codului Statelor Unite ale Americii prevede ca „terorismul este violenta motivata politic, indreptata inspre tinte noncombatante de catre grupuri subnationale sau de catre agenti clandestini, care de obicei are ca scop infuentarea audientei”[ii].

Mediul academic considera ca „Terorismul se refera la violenta politica indreptata deliberat si fara discriminare impotriva civililor […], terorismul reprezinta o lume obscura a unor dusmani fara chip si a unor tactici neregulate caracterizate de o brutalitate extrema”[iii]. Conform autorilor citati „in general scopul terorismului este de a demoraliza populatia civila pentru a-i folosi nemultumirea ca un factor de influentare a guvernelor nationale sau a altor participanti la un conflict.”[iv] Acesta este motivul pentru care „efectul partial al terorismului este unul psihologic”[v] (vezi spre exemplu efectele considerabile generate de atacurile de la 11 septembrie 2001 din SUA).

Cristian Barna completeaza intelegerea noastra asupra termenului evidentiind ca „terorismul, conform celei mai acceptate definitii contemporane, este in mod fundamental si firesc de natura politica.”[vi] De cele mai multe ori aceasta directie politica este „cosmetizata” in asa fel incat sa suscite un sentiment identitar bazat pe un argument militant. Astfel „mesajul teroristilor poate sa nu fie in mod direct si explicit religios dar utilizarea cu mestesug a unei forme religioase care sa transmita un mesaj atat inamicului cat si unui public cat mai mai larg cu putinta ii ofera un plus de credibilitate.”[vii] Utilizarea creativa a argumentelor religioase si specularea eficienta a unor evenimente internationale face ca mediile de conflict, construite pe marginea unor argumente militante, sa devina un fel de magnet pentru ceea ce mediul international numeste „foreign fighters”.

De cele mai multe ori se pleaca de la observatia simpla ca terorismul presupune un model de actiune bazat pe asimetrie. Astfel „terorismul este forma de violenta care integreaza cel mai bine proiectarea unei violente unilaterale impotriva civililor si confruntare violenta asimetrica impotriva unui adversar mai potent fie el stat sau grup de state.”[viii] Odata cu aparitia ISIL, desi instrumentele asimetrice ale terorismului se pastreaza, observam o crestere exponentiala a dezideratului de utilizare a unor argumente specifice statalitatii pentru intreprinderea unor activitati teroriste.

De asemenea, terorismul a evoluat de la utilizarea unor mecanisme profund centralizate (dependente de o conducere unitara care disemineaza ordine explicite si planuri elaborate), la utilizarea unei structuri organizatorice de tip celula (ceea ce limiteaza capacitatea structurilor informative de a construi o imagine clara a unei retele care sa fie lesne deconspirata si decapitata).

 

 

[ii]United States Navy Department Library, „Terrorism”,  http://www.history.navy.mil/library/guides/terrorism.htm, consultat la 13.01.2015.

[iii] Joshua S.GOLDSTEIN, Jon C. PEVEHOUSE, Relaţii internaţionale, traducere de Andreea-Ioana Cozianu, Elena Farca şi Adriana Ştraub, Editura Polirom, Iaşi, 2008, p.275.

[iv] Ibid. p. 276.

[v] Ibid.

[vi]Cristian BARNA, Sfârşitul terorismului şi noua (dez)ordine mondială, Editura Top Form, Bucureşti, 2009, p. 16.

[vii] Ekaterina STEPANOVA, Terrorism in asymmetrical conflict ideoligical and structural aspects, SIPRI Research Report No. 23, Editura Oxford University Press, 2008, p. 64. 

[viii] Ibid.

EXPRIMA-TI OPINIA
PARTENERI VOT.RO